Aventurile Dulgherului Ion in Valhalla

Si asa, Ion continua sa urce treptele. Dupa cateva ore de urcat, il intampina un tip barbos cu coif pe cap...

"Bine ai venit in Valhalla!", spuse barbosul.

"Valhalla? Cum naiba? Nu-s nici viking si nici n-o venit valkyriile sa ma ia."

"Si tu crezi toate povestile de adormit copiii? Pf..."

"Ma rog... tu cine esti?"

"Eu sunt Odin! Dar asta nu conteaza, hai sa bem si sa spargem pereti cu capul!"

"Ba, eu n-am mai spart pereti cu capu in viata mea..."

"Ba, dupa ce bei bere vikinga, spargi si munti cu capu mai ceva decat Mjollnir-ul."

Acestea fiind zise, Ion si Odin s-au intalnit cu ceilalti zei vikingi si au tras o bauta de care nu s-a mai auzit nicaieri in Valhalla. Ion s-a imprietenit cu Thor si au baut 3 zile incontinuu dupa care au facut concurs de spart ziduri cu capul. Ion a castigat, dar nu fiindca ar avea capul mai tare decat Thor, doar ca Thor era in asa hal de beat incat vedea dublu. Nestiind in care zid sa loveasca, a ales unul la misto. A ales gresit.

*A doua zi dimineata* 

Ion se trezeste mahmur. Uitandu-se in jur nu vede decat ziduri sparte si sticle goale de bere. 

"Frate ce ma doare capu... Sigur e de la bautura. Nu e ca si cum am spart ziduri cu capu..."

Deodata pamantul se cutremura. Cerul se inroseste. Berea se transforma in Prigat de portocale. Iadul pe pamant... Pardon, Iadul pe Valhalla se dezlantuie. Ion se ridica in picioare si cade la loc, ca inca e ametit dupa betie. Se ridica iarasi si o ia la fuga. 

"Ion! Vino incoace!", se aude o voce dintr-o pestera din apropiere. 

"Du-te ba de-aici, nu vezi ca ne ia dracu pe toti?"

"Ba prostule, is eu, Odin!"

"Ah... ce naiba se-ntampla?"

"A venit Ragnarök!"

Ceilalti zei din grota se inspaimanta. Loki incepe sa planga. Laufey ii da doua palme si ii zice sa fie barbat, ca ea o nascut un zeu viking, nu o fetita. Loki incepe sa planga si mai tare ca maica-sa nu-l alinta cand e suparat. Freya incepe si ea sa planga ca nu suporta sa vada un zeu in toata firea plangand. Deodata pamantul se cutremura iar. Heimdall, fiind inca beat isi pierde echilibru si da cu capu de peretii pesterii. Pestera incepe sa se prabueasca.

"BAA IDIOTULE! TOATA LUMEA AFARA!", zise Odin.

Toti zeii ies din pestera. Ion e din ce in ce mai ingrijorat.

"Ba, eu cautam un loc de veci, nu vreau sa mor a doua oara. Si asa e destul de naspa sa mori injunghiat de un cutit plin de otet. Stii ce ustura? N-am nevoie de Apocalipsa.", zise el.

Ion decide sa lase zeii sa se descurce singuri. Ei is nemuritori, el nu. O ia la fuga spre scarile pe care a venit aici. 

"Mai bine ma intorc in rai si-l astept pe Sf. Petru. Sigur e mai bine acolo."

Dar cand sa coboare treptele, acestea se darama. Singura solutie a lui Ion e sa urce treptele in continuare...

In cele din urma, Ion ajunge pe o campie intinsa...

-----------------------------------------
Note lexicale
Mjollnir - ciocanul magic al lui Thor
Ragnarök - apocalipsa in mitologia vikinga